♥♥♥Betty Boop♥♥♥

Betty Boop este un personaj de desene animate, foarte popular, cu care erau difuzate episoade in jurul anului 1930.
Designul ei a fost creat de un adevarat veteran al epocii artei animatiilor mute si a suferit o serie de schimbari care au facut ca in scurt timp ea sa devina un sex-simbol pentru intreaga lume a desenelor animate. Palmaresul acestei Madonna a animatelor cuprinde o filmografie destul de vasta.
Betty Boop a avut o perioada de glorie atunci cand a aparut, si la fel este si astazi, cunoscuta de toti si admirata pentru caracterul ei.

http://www.youtube.com/watch?v=8-arBMWSD9s

Va fi mai greu

☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼

Horo(r)scop: Intuitia nu va ajuta prea mult. Va recomandam sa va consultati cu partenerul de viata.
Playlist: Pascal Obispo feat. Baby-Bash - Nouveau voyage (C'est la vie)



Azi ma simt ciudat, am fost la biserica si apoi am incercat sa ma rup de lume, am vrut sa ajung in lumea mea, acolo unde totul e muzica, zambet, armonie, acolo unde poti fi oricine vrei tu, poti fi oricum vrei si poti evolua oricand. Am vrut sa vin aici si sa scriu ganduri, sa stau pe messenger chiar daca nimeni nu e online, am vurt sa ascult muzica pe youtube si sa vorbesc cu lumea pe chat-roomu-uri...


Ma simt atat de bine aici, poate e singurul lucru care ma face fericita.
Azi e soare afara, duminica o sa ma duc la padure impreuna cu cativa prieteni, va fi criminallll... dar o sa treaca si sarbatorile, si vin tezele, si viata ne va fi tot mai grea...

☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼

Mereu la fel

Ce-ar fi sa uit ca exista straini si sa incep sa imbratisez pe toata lumea, ce s-ar intampla daca as desena pasi de dans pe strada si toti ar incepe sa danseze...sau daca fiecare dintre noi ar fi mai bun, ar rupe din ce are el si i-ar da ci celui de langa el; ar lua pe cineva de mana si ar merge si ar mai lua pe cineva de mana...pana cand noi toti ne vom tine de mana si va fi o zi a fericirii...
Vise, vise, vise....din asta sunt facute visele..din dorinte; dornintele din lipsuri, lipsurile din ganduri...Visez mereu, fiecare zi e la fel, speciala in felul ei, dar aceeasi...am senzatii de deja-vu din cinci in cinci minute si nu ma las nici o clipa de a visa...Doar asta ne-a mai ramas, visul...

...

Nimic nu este ceea ce pare a fi...totul este profund insa deseori superficial. Ne-am nascut cu sange in vene insa il pierdem zilnic (referitor la valorile morale). Nu conteaza ceea ce bagi in gura, ci ceea ce scoti. Scopul scuza mijloacele caci acolo ajungi pe varful cel mai inalt urmand ca mai ingusta cale. In viata nu exista cale de mijloc, ea trebuie creeata de tine ...

WHY??!!

De ce oamenii au doua urechi,doi ochi si o gura? Ca sa auda, sa vada mai mult si sa vorbeasca mai putin?

Dream

Ma trezesc uneori dimineata si simt ca am energie suficienta pentru a urca pe Everest, pentru a intrece un ghepard intr-o cursa interminabila din Africa, ma simt in stare sa alerg prin tot orasul si sa desenez pasi de dans pe care fiecare sa ii urmeze, as vrea sa vad toata lumea plina de viata, dansand, razand, cantant, traind...
Dar acesta e un vis prea frumos insa nu imposibil. Sper ca daca eu nu voi reusi sa ii fac pe ceilalti sa fie ei insisi poate ca altcineva va face asta. Ce frumos ar fi sa vezi lumea plina de zambete, plina de culoare spirituala, plina de viata, traind dupa pofta inimii....

POVESTE

Astazi m-am trezit plina de viata, am stat cu familia pana cand am plecat la scoala. Mergand la scoala am observat cat de rau este sa fii neajutorat... Am vazut-o iarasi pe tanti Paula, o batrana bolnava care mergea pe marginea drumului, iar cand am salutat-o ea s-a intors si s-a chinuit sa isi dea seama cine sunt,fiindca nu mai vede bine, apoi m-a salutat si cu lacrimi in ochi mi-a raspuns, cand am intrebat-o ce face, ca ii este frica sa moara, ca merge cu frica pe drum sa nu o calce vreo masina si ca ii e foame, ca de-abia a gasit niste bani pentru a-si cumpara niste lumanari ce le va aprinde la biserica duminica si ca nu a gasit nici un loc la azilul de batrani.
Am fost indurerata la auzul acestor vorbe si fara nici o tagaduiala am luat-o de mana si i-am strans-o cu caldura apoi i-am dat niste bani si niste biscuiti pe care ii aveam in buzunar. Mi-a multumit din tot sufletul si ne-am despartit...
Am intors capul de mai multe ori in timp ce ma indepartam si am vazut ca era imbracata cu haine vechi si murdare primite de la cineva, un pantof si un papuc in picioare si pasea incet si neincrezator, de parca la urmatorul pas pamantul s-ar fi prabusit iar ea si-ar fi luat adio de la viata-i mizera.
Dupa cateva minute, cand am ajuns la poarta scolii am zarit cainii comunitari care tanjeau dupa bunatatile pe care le aveau scolarii in mana, dar nici un copil nu s-a oprit sa le dea si lor... Dezamagita de faptul ca nu mai am biscuiti, am mers mai departe cand am vazut copii veseli, colegi de-ai mei, plini de viata, iar intr-un colt mai retras alti doi, imbracati cu haine vechi si ponosite, cu incaltaminte rupta , stateau acolo de parca ceilalti ii izolasera. Am inghitit in sec...
Toata ziua am simtit cum intristarea face ca veselia mea de dimineata sa dispara. Colegi care ii jignesc pe ceilalti in legatura cu situatia de acasa si cu cea financiara, profesori care nu se tem sa isi numeasca anumiti elevi PROSTI, DOBITOCI, CRETINI, DEFICIENTI, si multe altele...
Nu mai pot face nimic. Am tacut si am venit acasa sa scriu asta pe blog. Totul e gri, nimic nu mai este roz pentru cei nevoiasi, pentru cei cu nevoi speciale, pentru cei fara nici un loc pe lumea asta... Ei sunt ai nimanui, si nimeni nu isi da seama ca au si ei suflet.

Regrete...

Regret profund ca nu am mai scris de atat timp...nici nu stiu de ce simt asta insa blogul a ajuns sa fie pentru mine un fragment din dieta vietii mele... Aici imi scriu gandurile si ideile...este ca un jurnal... insa este facut public... Ciudat insa foarte pasionant :)

...

Nu am inteles de ce fac asta....in fiecare zi scriu cate un articol,doua,trei, pe acest blog care la urma urmei nu foloseste nimanui... Nimeni nu le citeste, nimeni nu lasa commenturi, insa o sa continui caci intr-o zi cineva va citi si va spune ceva... Pana atunci eu mai astept....