Monocromo

Monocromo
A fost odată un cuier uriaş numit web iar în el erau agăţate multe haine numite site-uri. Una din haine avea o multitudine de buzunare ce se înmulţeau zilnic. Ele se numeau blog-uri.
Astfel, prietenii mei au mereu un loc special în buzunarul cu InterzisFraierilor.

miercuri, 30 iulie 2008

Dream


♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥
Cand eram mica, primul meu vis a fost sa ajung pana in varful pomului de Craciun. Imi parea ceva nemaipomenit, ma chema acea stea din varful sau, si o vroiam, ma provoca [hm...;;) se pare ca inca de atunci imi plac provocarile]
Mai tarziu am vrut sa devin medic, iubeam sa vad cum bunicul trateaza oamenii cu atata pasiune, fara a cere nimic in schimb, multumindu-se doar sa vada un zambet si o vindecare rapida.
Dupa asta au urmat diferite vise, am vrut sa am o papusa Barbie - ca toate fetele de altfel. Nu stiu de ce imi placea, era totusi un moft, si ca orice moft m-am plictisit urgent de ea, hainutele ei au fost distruse de catre mainile mele, care, pline de nervi de copil mic, rupeau si spargeau multe. A trecut si curentul cu papusile si jucariile...nu mai am decat amintirile jucariilor aruncate peste tot, distruse poate, si doar un iepuras, pe care fara sa stiu de ce l-am numit Balin, si ma asteapta si acum, peste atatia ani, pe o noptiera veche.
Cred ca imi schimbam visele la fiecare 30 de zile...poate chiar si mai putin [o fire nehotarata s-ar zice :)]. Cel mai lung vis al meu a fost sa devin arhitect-designer... Desigur, inca mai sper la asa ceva, dar am renuntat la idee.
Timpul si insasi viata au facut din mine ceva nou. Nu tind sa ma reinventez la fiecare 12 luni. Nu am nimic, decat un computer, o pereche de jeansi, niste tenisi, o bluza care-mi este preferata, un penar unde imi tin pixuri, creioane, si cateva caiete, o inteligenta care mi-a fost data atunci cand am intrat in acvariul lumii, puterea de a privi, de a accepta provocarile si muuuuulte amintiri [prea multe ar spune unii]. Cateva persoane, un profesor de romana, cativa prieteni virtuali, un caine, un copac, trei creioane, o suvita de par, si o fotografie.
Si multe vise au trecut pe langa mine... ma vedeam medic, ghid turistic, astrolog, cantareata, jucatoare de volei, vanator de comori, si tot asa [cred ca le-am si pierdut sirul]. Mai nou nu imi doresc nimic. Nu vreau decat sa calatoresc, sa gust din baclavaua facuta de un turc, sa beau apa de la o fantana publica din Medina Marocului, sa incalt pantofii de samba si sa dansez alaturi de o brazilianca. Tare as vrea sa beau vodka in Rusia, sa port un sari din India, sa alerg merg intr-o caravana simtind camila ce calca nisipul, in fine, sa calatoresc. Vreau la fel de mult sa citesc... ca sa nu mai vorbim de cultura generala, aventuri, provocari, si restul... [Poate ca "sa-mi traiesc viata" e rezumatul dorintei mele, visului meu, dar e o expresie prea invechita, prefer termenul de "IMPLINIRE A VISELOR". Fiind o visatoare ma hranesc din fantezii si dorinte, asa ca, o implinire a tuturor viselor ar fi idealul :)].
Nu incetez sa cred ca o carte te face fericit, nu ma opresc din visat, traiesc respirand sensibilitate, ating naiv subiecte neatinse inca de cei de varsta mea. [Sa fie oare acestea provocari ?].
Trebuie sa inchei ...ar fi mult mai multe de scris, dar iata ca vreau sa plec... Nu refuz niciodata o calatorie prin padure... Se apropie ora cand trenul trece pe acolo...vreau sa fac poze. :)

♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥ ♥▬♥

Un comentariu:

Adelin spunea...

Frumos . Tu vroiai sa te urci in varf si visul meu era sa scutur pomul ca tu sa cazi . hehe .