A fost odată un cuier uriaş numit web iar în el erau agăţate multe haine numite site-uri. Una din haine avea o multitudine de buzunare ce se înmulţeau zilnic. Ele se numeau blog-uri. Astfel, prietenii mei au mereu un loc special în buzunarul cu InterzisFraierilor.
Nu mai reusesc sa imi traduc gandurile. Simt ca nu s-au inventat inca suficiente cuvinte pentru un limbaj ce ar converti gandul in vorba ori litera. Ceea ce vorbesc ori ceea ce scriu nu e nici pe departe ceea ce gandesc, e ceva simplu, aproximativ, sarac.
Nu vreau sa demonstrez nimic nimanui dar uneori simt ca pentru a ajunge undeva parerile celor din jurul meu se vor schimba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu