Monocromo

Monocromo
A fost odată un cuier uriaş numit web iar în el erau agăţate multe haine numite site-uri. Una din haine avea o multitudine de buzunare ce se înmulţeau zilnic. Ele se numeau blog-uri.
Astfel, prietenii mei au mereu un loc special în buzunarul cu InterzisFraierilor.

joi, 24 aprilie 2008

Mereu la fel


Ce-ar fi sa uit ca exista straini si sa incep sa imbratisez pe toata lumea, ce s-ar intampla daca as desena pasi de dans pe strada si toti ar incepe sa danseze...sau daca fiecare dintre noi ar fi mai bun, ar rupe din ce are el si i-ar da ci celui de langa el; ar lua pe cineva de mana si ar merge si ar mai lua pe cineva de mana...pana cand noi toti ne vom tine de mana si va fi o zi a fericirii...
Vise, vise, vise....din asta sunt facute visele..din dorinte; dornintele din lipsuri, lipsurile din ganduri...Visez mereu, fiecare zi e la fel, speciala in felul ei, dar aceeasi...am senzatii de deja-vu din cinci in cinci minute si nu ma las nici o clipa de a visa...Doar asta ne-a mai ramas, visul...